Intrebari frecvente

Raspunsuri date de Ing. Anton Sterescu - preluare de pe canadplus.ro.

Desigur!

Folositi formularul din josul paginii.

Din constatarea facuta impreuna cu dvs, urmare a ploilor abundente din ultima perioada, apele pluviale de pe tot acoperisul si din curte, s-au dirijat spre locul cel mai coborat, adica in fosa. Fagasurile create de apele pluviale erau chiar foarte vizibile la cateva zile de la ploi. Daca socotiti ca ultimile ploi din iulie 2005 au avut si peste 80l/m2, la cei 350m2 ai acoperisului dvs plus cei 150m2 ai curtii, rezulta un volum de apa de 40.000l adica 40m3. Ori fosa dvs de 5 persoane este dimensionata sa absoarba 1m3/zi.

Solutii sunt, o drenare corespunzatoare a curtii este absolut necesara.

Explicatia e simpla, consecintele sunt dramatice iar remedierile costisitoare. Din constatarile facute la fata locului, rezulta ca dupa constructia fosei, in toamna, ati deversat o piscina de 70-80 mc sub pamant cam la 2 m de fose. Ba mai mult ati canalizat in acelasi loc toate apele pluviale de pe acoperis (cam 300mp care la o ploie de 20 l/mp aduna ~6 mc de apa in cateva ore). Apa deversata a luat drumul de minima rezistenta, adica spre fosa septica pana a inundat-o. Solul dvs este argilos si are o capacitate limitata de absorbtie: absoarbe relativ usor 1÷2 mc de apa/zi de la o fosa septica, dar cand e vorba de 70-100mc lucrurile se schimba fundamental. Recomandam realizarea la 5-6 m de locul de deversare a piscinei si pluvialelor, pe directia opusa foslor septice, a unui dren. Este o gropa de ~15÷20 mp adanca de 3m in care turnati un strat de pietris spalat granulatie 20÷40 mm, gros de 1m, dupa care acoperiti cu pamantul rezultat din sapatura. Intre zona de deversare a pluvialelor si groapa raelizata, sapati un sant de legatura umplut cu acelasi pietris peste care puneti pamant. Scopul este ca apele dvs sa fie canalizate cat mai departe de fose si in continuare sa fie drenate in sol.

Explicatia dvs mi-ati dat-o: s-a spart o teava de apa la centrala termica si pompa de siguranta (pompa basa) a trimis toata apa in fosa pana ce aceasta s-a inundat. Ati avut si o reactie imediata: ati chemat vidanjorii care au golit rezervoarele fara a se ocupa insa si de apa din jurul acestora desi operatiunea este la fel de simpla ca vidanjarea. Conform legii lui Arhimede: un corp imersat in apa este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului de apa deslocuit; unul din rezervoare s-a ridicat cu ~40 cm. Ca remediere nu-i alta solutie decat repozitionarea corecta a rezervorului. Aceasta implica scoaterea rezervorului si a pietrisului din drenaj.

Nu trebuie sa vindeti casa, abea ati terminat-o si cred ca va puteti bucura de ea multi ani dar cu unele costuri suplimentare. La vizita facuta la dvs am constatat ca toata zona unde era amplasata casa dvs era acoperita de apa care stagna iar vecinii aveau aceiasi problema.

Ce s-a intamplat?

Terenul este mai jos si aici apa a baltit mai in toti anii cu ploi sau zapezi mai abundente. Apele s-au adunat in zona caselor dvs cu multi ani inainte; in curgerea lor au carat si depus diverse materiale organice si grasimi, astfel ca solul de suprafata a devenit colmatat si si-a pierdut practic capilaritatea. Cum s-a vazut, la vecinul dvs era sapata o groapa adanca de 3m si in ea nu era pic de apa, s-a scurs toata fara probleme.

Ce deducem de aici: ca un strat de drenare realizat la o adancime convenabila, poate rezolva problema atat a dvs cat si a vecinilor. In acesta drena va trebui sa evacuati apa din fosa septica si dupa un timp totul va intra in normal. Este bine ca si vecinii dvs sa procedeze la fel deoarece veti constata la inceput ca drenati si apele din zona curtilor lor. Cred ca un specialist in lucrari ingineresti va poate dimensiona o drena potrivita cu situatia dvs.

Este o lucrare pe care o estimez intre 2000 si 3.000 RON.

Dupa cum ati vazut lucrarea a fost destul de laborioasa. Fosa ecologica a lucrat bine numai ca la intrarea in ea am gasit niste pampersi aruncati de bona copilului. Este adevarat ca sunt din materiale natural biodegradabile, dar ca sa ajunga la faza de degradare trebuie sa treaca un timp macar de ordinul saptamanilor daca nu al lunilor; materialul respectiv nici macar nu a ajuns la fosa. Este iarasi adevarat ca in instructiunile de utilizare ale fosei nu scrie ca astfel de materiale ar fi interzise, dar vom remedia acest lucru in zilele care urmeaza. In marile hoteluri atat de la noi cat si din strainatate, se pune la baie o punga prevazuta pentru materiale de higiena intima, in nici un caz nu se arunca in closet. Sa nu fiu inteles gresit: nu vorbim aici de hartia higienica, ci numai de pampersi si tampoane. 

Grea problema ! La vizita facuta la Otopeni am stabilit:

•     Sa realizati intai un dren conform schitei pe care v-am lasat-o, cu posibilitatea pomparii apelor de sub adancimea de 2.5 m.
•     Sa pompati apoi apele de sub 2.5 m catre o alta parte a curtii;
•     Sa ridicati conductele de canalizare de la -0,95 m, la - 0,35 m fata de ctn (cota teren natural).
•     Sa realizati o fosa de tip FSV A;

Am estimat o rata de succes la aceasta solutie de 90%. Ca solutie de avarie (cei 10%), se va monta FSV A in subsol si apoi se va pompa apa curata intr-un dren de suprafata din curte.

Discutia despre infiltratiile din subsol si solutiile de eliminare a umezelii nu fac obiectul acestei rubrici.

La fata locului (Snagov), am constatat impreuna, ca fosa dvs a fost construita fara fund, are numai niste pereti destul de subtiri si fara nici un fel de fundatie, acoperiti cu o placa groasa de beton armat, peste care s-a mai pus si un strat de pamant de 0,5m. La ultimile ploi s-a muiat tot pamantul din jur, de dedesubt si de deasupra, iar acest ansamblu si asa destul de greu, s-a scufundat in pamant cam cu 40-50cm. Din fericire racordurile de canalizare nu s-au fracturat, in mod sigur s-au coborat si ele in pamantul moale astfel ca fosa este in continuare functionala.

Va sugerez adaptarea langa fosa a unui dren de pietris astfel ca sa uitati de problema vidanjarii lunare. Apa freatica e cam la 1,5-2,5 m (fata de alte zone sunteti de invidiat !), totul este sa fim cu nivelul sub cel al canalizarii casei. Deci solutia este o adaptare la fosa dvs, care din acel moment va deveni o fosa cu nivel constant si va mai trebui vidanjata peste 5-7 ani.

Da, e problema mare in multe locuri pe unde am facut fose: la Otopeni, la Jilava, la Popesti Leordeni, la Rosu si nu numai.  Indiferent ca sunt cu drenajul apelor in sol sau sunt de beton, fosele s-au umplut cu apa. O clienta din Jilava m-a chemat dupa 2 zile de ploaie ca i s-a inundat fosa. A doua zi mi-a telefonat sa nu mai vin ca toata curtea arata ca un lac.

Desigur apa se va retrage usor, usor, in functie de posibilitatile de drenaj ale zonei.

In unele locuri cum sunt Otopeni, Cernica, Afumati existau pe camp canale de desecari facute inainte de 1992 in scopul evitarii baltirii apelor si a  depasirii mai usoare a perioadelor de inundatii. Acum acele terenuri agricole s-au transformat in terenuri de constructie, canalele de desecare au fost acoperite cu resturi de la constructii sau au fost chiar umplute si peste ele s-au ridicat case si vile.

Vestea rea: asanarea unei curti este costisitoare mai ales cand si la vecini este aceiasi situatie de inundare. Vestea cea mai buna: ca solutie imediata este pomparea apei din fosa catre un camp sau o gradina chiar daca acestea sunt inundate. In cateva ore fosa se va elibera si nivelul apei va scadea sub nivelul conductei de canalizare catre fosa. In acel moment puteti deja folosi instalatiile sanitare.

Atentie: NU RECOMANDAM VIDANJAREA FOSELOR USOARE CU VIDANJA ORICUM, ESTE POSIBIL CA ELE SA SE DISLOCE, SA SE STRICE, TREBUIE SCOASA APA DIN IMEDIATA APROPIERE A REZERVOARELOR, DIN JURUL REZERVOARELOR.

Ca solutie pe termen lung va trebui sa va realizati un sistem de drenaj al curtii gandit astfel ca sa puteti controla dvs nivelul apelor din sol, nu natura. Cum se realizeaza acesta va vor spune specialistii, la situatii diferite sunt soluti diferite si costuri diferite. De la caz la caz va pot indruma si specialistii nostri, care au experienta in asa ceva. 

Iar intrebarea asta! Cu apele trebuie luptat, nivelul apelor din sol va scadea! Dvs vidanjati si apa vecinilor. Trebuie sa pompati apa curata din drenul fosei in asa fel ca sa-i scadeti nivelul sub nivelul conductei dintre casa si fosa. Unde sa o pompati e o alta problema: daca prin vecinatati nu este posibil, va trebui sa acceptati temporar inundarea curtii, dar macar va puteti folosi de instalatiile sanitare.

De data asta dau exemplul Olandei, tara care se afla cu 5-15m sub nivelul marii si care cu toate astea are agricultura cea mai performanta din Europa. Cand eram copil vedeam prin tablouri vechi multe mori de vant si imi inchipuiam ce industrie de morarit dezvoltata aveau olandezii.... Abea mai tarziu am aflat ca de fapt toate acele mori de vant actionau niste pompe. Da, olandezii pompeaza continuu apa de 148 de ani, au transformat pompand niste mlastini in cel mai bun teren agricol. Concluzia: cu apele trebuie sa lupti nu numai construind diguri dar si pompand. Si acum concret pentru situatia din Localitatea Jilava: apa din ultima treapta a fosei trebuie pompata repetat astfel ca nivelul ei sa ajunga la cel de functionare. Cat priveste apa patrunsa in subsolul casei, are aceiasi provenienta. Solutia buna nu este o hidroizolatie suplimentara asa cum au indicat diversi "specialisti" dornici sa obtina o comanda de lucru, este o solutie si scumpa si cu rezultate incerte. Solutia e simpla: trebuie realizata o basa in subsol si in ea introdusa o pompa cu flotor care sa evacueze apa de cate ori este necesar. 

Am mai intalnit problema. In ultima vreme instalatiile de dedurizare cu schimbatori de ioni s-au ieftinit substantial, tot mai multa lume alege in mod justificat varianta montarii lor. Aceste instalatii au un programator care in functie de gradul de duritate al apei la intrare si duritatea apei care se doreste la iesirea spre consumator, alege un ciclu de spalare a masei cationice mai lung sau mai scurt. Aceasta apa de spalare (saramura de NaCl, 17-20kg sare/luna) este aruncata la canalizarea casei. Nu ar fi mare problema daca ar fi vorba de 100 litri/zi, dar in conditii mai grele instalatia de dedurizare genereaza 700-900 litri/zi si chiar mai mult, debit foarte mare daca ne gandim ca o persoana care face baie, face bucatarie si spala la masina automata, consuma max 190 litri de apa pe zi. Sfatul meu este sa opriti instalatia de dedurizare cateva zile ca sa sesizati cat de importante sunt diferentele. Vorbiti cu furnizorul instalatiei sa ajusteze programatorul astfel ca sa nu se arunce mai mult de 500 litri pe saptamana. In principiu solutia de sare (saramura de NaCl) rezultata in cantitati mici (sub 2kg/luna) nu dauneaza bacteriilor din fosa si nici fosei, dar fosa se umple repede, iar la fosele cu drenajul apei in sol, acesta poate fi depasit. Va sugeresz ca saramura sa fie deversata in alta parte, eventual cu apele de ploaie, nu in fosa.

Nu-i nimic grav si inexplicabil. Din discutiile avute cu dvs a reiesit ca de Florii au locuit la vila 20 persoane iar de Paste 9 iar dupa sarbatori mirosurile au disparut. Este normal: fosa dumneavoastra a fost dimensionata pentru 6 persoane si nu a putut prelua acele varfuri de sarcina. In plus a fost pusa in functiune numai cu o luna inainte si bacteriile anaerobe inca nu se formasera complet.

Dupa cum am constatat impreuna, mirosul nu este de fosa septica si provine de la caminele de canalizare colmatate sau iunfundate. Sunt camine din caramida cu fundul neprelucrat, care au adunat depozite solide si care este normal sa degaje mirosuri. Caminele trebuiesc curatate si finisate pe fund, astfel ca apele uzate sa nu mai depuna nimic in ele. In prezent exista camine din polipropilena cu suprafete lise si care permit inspectia si curatarea fara accesul omului in camin. Sunt acceptate in baza noului standard european SR EN406/2000. De asemenea se incadreaza si in standardul SR EN1610/2000 care prevede ca proba de presiune finala sa includa toata instalatia, adica si caminele, proba pe care caminele clasice nu o pot trece. In plus un astfel de camin costa mai putin decat capacul de fonta cu care se acopera caminele clasice.

Da, este indicat, in doze de 100g/m3. In general bioacceleratorii sunt o infuzie de bacterii anaerobe, bacterii care se dezvolta bine in mediu apos; pentru efecte maxime e nevoie ca apele uzate cu continut mare de grasimi sa tranziteze separatorul de grasimi in 19÷41 ore. Bioactivatorul elimina micro organismele responsabile de producerea hidrogenului sulfurat, principalul component al mirosurilor deranjante.

La cele peste 300 de fose realizate era singura reclamatie de acest gen. La fosele septice ecologice care functioneaza bine mirosul este exclus. La vizita facuta am constatat ca fosa lucra perfect, mirosul din baie era de la tavita cu excrementele de la pisici. Iar daca au aparut candva si niste viermi acestia erau viermi intestinali vomati tot de pisici.

Este o situatie mai delicata. Pentru un raspuns competent trebuie vazut de unde provine apa. Poate fi de la un lac adiacent cu nivel variabil sau fix, poate fi de la panza de apa freatica, sau cum se intampla mai nou in unele zone, din baltirea apei din vecinatati si pe principiul vaselor comunicante ajunge la subsolul dvs. Doar e democratie: tot omul isi poate fora cate puturi doreste si la ce adancime doreste, fara sa ceara avizul cuiva. 

Nimic iremediabil, putem adapta fosa, dupa cum e situatia la dvs, un rezervor final si un dren, astfel ca sa o vidanjati odata la 5-8 ani. Facem in mod curent asta, lucrarea costa in jur de 3.000 lei si se poate executa in 3 zile. In prezent, la un consum normal la 6 persoane fosa dvs trebuie vidanjata cam la 1,5 luni (cate 3 vidanje) socotind un coeficient de umplere de 80%. Aceasta investitie se recupereaza in 6-8 luni.

Este de fapt reluarea uneia din intrebarile de mai sus. Puturile uscate au fost utile cand aduceam apa in casa cu galeata si ne spalam cu mare economie. Capacitatea puturilor uscate de drenare in sol a apelor menajere  este minima. Acum mai tot omul isi trage apa in casa de la put sau de la retea, acolo unde exista; toata lumea face baie iar rufele se spala la masina automata. Deci puturile nu mai pot drena in sol decat partial apele menajere. Da, exista solutii de realizare a unor adaptari astfel ca vidanjarea sa poata fi facuta la 14-18 luni. Specialistii nostri va pot ajuta.

Vidanjarea se face de un vidanjor specializat, echipat cu tot ce este necesar. La fosele septice vechi din cauza grasimilor se infunda racordul de intrare si unii proprietari de case se aventureaza in interiorul fosei pentru curatarea acestora.

Atentie!! pot surveni accidente mortale!

Este o operatiune pe cat de banala si usoara, pe atat de riscanta. Se stie ca in fosele septice urmare actiunii unor bacterii anaerobe se realizeaza separarea apei de grasimi si namoluri; in acest context se creaza diverse gaze: metan, hidrogen sulfurat, mono si bioxid de carbon, etc. Cu gazele usoare desi ard iar acumulate explodeaza, nu-i problema, se elimina imediat cu mare viteza prin cea mai mica fisura, practic ele nu raman in fosa. Problema sunt gazele mai grele ca aerul care raman in fosa si atunci cand cineva coboara inauntru se axfisiaza rapid; alt cineva incearca sa-l salveze si ramane si el acolo. Se cunosc destule accidente in mai toate tarile.  Deci, daca trebuie sa intrati in fosa, legati-va cu o franghie si rugati pe cineva sa va asiste din exterior sau si mai bine apelati la un cunoscator.

Ideea dvs a fost ca apa rezultata sa se scurga natural in sol. Apele menajere contin in afara de apa, substante solide si grasimi. Capilaritatea solului a fost compromisa: la inceput apele s-au scurs in sol dar in timp acesta s-a colmatat cu grasimi si subsatante solide. Acum fosa dvs functioneaza ca una cu fundul betonat adica este perfect etansa si trebuie sa o vidanjati odata sau de doua ori pe luna, vidanjare care costa practic cat incalzirea casei. In sine ideea nu-i rea, numai ca are cateva inconveniente si anume: Primul este ca scurgerea apelor de fosa in sol nu mai este acceptata de organele de protectie a mediului decat pentru mediul rural sau urban. Al doilea este ca nu ati luat masuri de separare a grasimilor si substantelor solide inainte de a trimite apa in sol. Da, de la caz la caz exista solutii de remediere astfel ca sa vidanjati fosa la 14-18 luni. Apelati cu incredere la specialistii nostri.

Casa a fost cumparata "la cheie" in urma cu 2 ani de catre un distins parlamentar. Am gasit la fata locului: o canalizare adanca de 2m, o fosa realizata din tuburi de beton cu Ø1000, adanca de 5m, iar in mijlocul acestora un put care se continua inca cativa metri pana la panza de apa freatica. Pe partea cealalta a casei bine inteles putul de apa la 8-9m adancime, deci tot panza de apa freatica!!! Din nefericire situatia este de necontrolat si nu este singulara: fara a da nume, am intalnit-o in cateva din cartierele noi din jurul Bucurestiului. Nu comentez ca aceasta "solutie"  se regaseste si in Bucuresti, zonele fara canalizare; dar macar aici exista retea de apa potabila... Clientul meu mi-a zis ca nu bea decat apa minerala; i-am replicat ca spalatul vaselor, al rufelor, spalatul pe dinti, gatitul, se fac totusi cu apa din put. Ce s-a intamplat? Un an "solutia"  a functionat, dar din cauza ca nu s-a luat nici o masura de separare a grasimilor si mai ales a rezidurilor de la detergenti (acestia devin de consistenta sapunului de casa), acestea au colmatat putul, iar apele menajere la care s-a adaugat imbibarea cu ape de ploaie a solului, depasind capacitatea de absorbtie a putului. Cum se rezolva? Cu dren adiacent sau, mai explicit, un dren la aproximativ 1m sub nivelul canalizarii. Alta solutie este cu dren de suprafata in care se pompeaza numai apa curata din fosa. 

Pe locul unde s-a ales amplasamentul fosei, cu ani inainte, a fost un put absorbant (tot un fel de fosa). Din cauza grasimilor deversate si trimise direct in sol, capacitatea de absorbtie a acestuia s-a diminuat subsatantial, capilaritatea pamantului pe acea zona a fost definitiv compromisa. Pentru remediere exista doua solutii: prima: de realizare a unui dren suplimentar cat mai departe de acea zona cu sol compromis in totalitate si a doua: de pompat apa rezultata din zona finala catre o alta parte a curtii unde sa o folositi pentru irigarea gradinii. Un bioactivator sau biosept de fosa ar fi si el util dar va avea un efect temporar. 

In principiu se poate orice, dar cu anumite restrictii. Opinia mea este sa nu se amplaseze in garaj. Din fosa ecologica se degaja printre altele si gaze mai usoare ca aerul: metan, hidrogen, hidrogen sulfurat. Acestea sunt gaze inflamabile si in anumite concentratii chiar explozibile. Daca la o amplasare exterioara aceste gaze se raspandesc in atmosfera cu o mare viteza ascensionala, intr-un garaj trebuiesc luate masuri serioase de siguranta impotriva acumularii lor. Nu le enumeram deoarece nu fac obiectul acestui site. 

O panta de 5mm/m este suficienta, iar conducta pentru evacuarea apelor uzate Ø110mm. Vorbim aici de fosa ce deservesc grupuri de 5-20 persoane. Precizam un lucru important: conductele cu diametre mai mari sunt cele mai susceptibile de a se colmata; practica a dovedit-o de multe ori. Explicatia simplista: la o simpla evacuare de la wc, apele uzate nu ating viteza de autocuratire in conductele cu diametre mari, materialele solide raman pe conducta, in timp se intaresc si de aici la infundarea tevii nu mai e mult. Proiectantii sunt obligati sa calculeze viteza de autocuratire pentru debitele specifice fiecarei locatii, nu comentez ca inca sunt prea multe locuinte fara proiecte. 

Nu comentez motivele care au dus la asa o adancime mare si nici faptul ca atunci cand se va instala canalizarea pe strada s-ar putea ca fosa sa fie sub nivelul acesteia. Da, se poate evacua fosa intr-un dren de suprafata cu ajutorul unei pompe de ape uzate. In ultimii ani am implementat acesta solutie cu rezultate f bune. Lucrarea "la cheie" costa in jur de 3.000 Ron.

Va pot spune ca nu sunteti singurul in aceasta situatie. Aceasta fosa, in principiu ar trebui montata intr-o cuva de beton si de acolo mai departe de realizat un drenaj adecvat. Din discutiile avute am inteles ca dvs ati ingropat rezervorul la o adancime de peste 3m si l-ati acoperit cu pamant. La ploi apele pluviale si din curte si de pe acoperis au ajuns in zona fosi, pamantul de deasupra cesteia devenind ud si deci foarte greu. Probabil ca rezervorul a cedat sub presiunea greutatii pamantului. Desi este extrem de frustrant si de deranjant, nu vad ca solutie decat desgroparea rezervorului si montarea conform instructiunilor, eventual daca rezervorul mai este in garantie sa negociati cu fabricantul inlocuirea sa. Aparent costul rezervorului este mai mic dar montat intr-o cuva de beton echivaleaza cu a face o fosa clasica de beton.

Era o greseala de montaj facuta de o firma care a copiat tehnologia noastra. Societatea noastra are o echipa foarte specializata care asambleaza fosele FSV A. Aceste fose nu le vindem decat "la cheie" chiar daca asamblarea pare simpla. Orice abatere de la tehnologia de montaj poate genera o functionare defectuasa. Concluzia: nu apelati la pseudospecialisti chiar daca pretul pare mai atractiv. 

O lucrare dramatica. Prima dificultate: sapatura la -2,8 m a fost posibila numai cu escavatorul apa care era la nivelul lacului (-1,7m). A doua dificultate: umplutura de deseuri din demolari a generat o groapa cu suprafata de 10mp in loc de 3mp, deci un capac f mare. A treia dificultate si cea mai grava: practic panza de apa este cu numai 10cm sub nivelul canalizarii, orice crestere de nivel a lacului va face canalizarea inutilizabila. Din fericire apele care circula sub pamant, asa cum vin asa si pleaca; fosa va functiona normal chiar si in aceasta limita de 10cm. Daca nivelul apelor va mai creste cumva, singura solutie viabila si realista va fi pomparea. 

Da, veti avea. In primele luni, pana la relizarea unui nivel de echilibru al apelor uzate, vor apare unele mirosuri. In continuare, mirosurile vor dispare, dar dupa alte cateva luni fosa se va umple si va trebui vidanjata. Urmeaza  vidanjari din in ce in ce mai dese pana veti constata ca acest lucru va costa cat incalzirea casei....  Pentru prima perioada va recomandam folosirea unui bioactivator iar mai tarziu realizarea unui dren adiacent, lucrare pe care o facem in mod curent si costa ,,la cheie" 3.000 lei inclusiv TVA. 

Din pacate situatia se repeta: iar o fosa facuta de "amatori" din nou o hiba de montaj. Ba mai mult, am observat ca o parte din informatia de pe situl nostru este preluata de altii dar in mod trunchiat si neprofesionist. Din pacate pentru client lucrarile de remedierile sunt dificile si scumpe; in acest caz chiar am refuzat contractul. Am facut in ultimii 7 ani peste 300 de fose septice si n-am avut probleme. 

La fata locului am constatat ca fosa nu lucra bine desi nu a fost folosita decat 6 luni: in prima treapta de epurare era o crusta groasa si rigida de grasime care nu a cedat nici la vidanjare, iar in tubul final de drenaj erau resturi solide. Am constatat ca digerarea substantelor solide, toate biodegradabile (grasimi, hartie, vata, detergenti, textile), nu avea loc. Am mai constatat ca locatarul montase o instalatie de dedurizare a carei purje se descarca in fosa. Aici era cheia problemei: fosele se fac pentru ca apele uzate sa fie descompuse in noroiuri, grasimi si gaze, iar purja de la instalatia de dedurizare e de fapt o saramura de NaCl (sare de bucatarie - cel mai eficient conservant), care descarca in fosa afara de apa, cam 10-25kg de sare lunar. Daca ne gandim ca alimentele puse in saramura practic nu se descompun, am gasit si explicatia logica. Ba mai mult, sarea are ''calitatea" sa deterioreze si capacitatile de drenare ale solului prin colmatarea capilarelor.

Concluzia: drenarea apelor sarate de la instalatia de dedurizare nu trebuie descarcata in fosa.

Si atentie: problema se pune la fel pentru toate fosele, de orice model si de oricine ar fi fost facute ele!

Raspunsul la aceasta intrebare ar trebui dat de o legislatie de mediu mai clara.

Exista mai multe variante: in agreementul de mediu pe care il detinem, agreement semnat de o somitate in domeniu, regretatul prof dr  Mircea Podani, se precizeaza clar: min 10m. 

In tarile avansate din Eropa aceasta distanta este de 15m.

Americanii de la MIT (Massachusetts Institute of Tehnology), cea mai reputata universitate tehnica din lume, admit ca apele menajere dupa ce ies din fose si trec printr-un strat de pamant (argila nisipoasa) de 1m, pot fi considerate pure. Din masuratori s-a constatat ca dupa ce trec prin fosa, eficienta de epurare in reducerea materiei organice exprimate in CBO5, este de 90÷95%, iar din punct de vedere microbiologic se ajunge la un grad de reducere a bacteriilor de 99÷100%.

In fine, Ordinul MS536/1997 spune ca "puturile trebuie amplasate la min 10m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau dejactii de animale, cotete, etc".