Situatia din Romania la ora actuala; este urmatoarea: imensa majoritate a locuintelor rurale si buna; parte din cele urbane, nu beneficiaza; de canalizare comunitara:
- Prima consecinta: neavand canalizare unde sa; poata; fi aruncate apele reziduale, locuitorii nu-si pot instala o sursa de apa; in casa. Localitatile rurale nu beneficiaza; de retea de apa; potabila; sau menajera, apa se ia din puturi individuale sau comune câtorva familii, puturi de mica sau mare adâncime. Mai mult, nu pot beneficia nici de apa calda menajera.
- A doua consecinta: daca nu-si pot instala apa in casa, nu-si pot monta nici grup sanitar în casa. Imensa majoritate a locuintelor sunt dotate cu wc tip hazna sapat in curte. Aceasta hazna se vidanjeaza la cativa ani sau se acopera cu pamant sapandu-se o alta hazna. Apele rezultate din spalarea rufelor se arunca de cele mai multe ori intr-o groapa sau un sant, sapate in gradina si nu de putine ori chiar in strada în fata portii.
- A treia consecinta: aceasta situatie precara pe langa faptul ca este generatoare de disconfort, in anumite circumstante devine generatoare de focare de infectie, generatoare de mirosuri ai de cele mai multe ori generatoare de dispute între vecini.
Unica solutie realista; de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuintelor rurale cu ministatii de epurare, fose septice sau fose ecologice, fose septice sau ecologice care se vidanjeaza; la anumite intervale, între 12 si 60 de luni, de catre o societate abilitata; sa; practice astfel de activitati, numite vidanjari.
Aceasta solutie este recomandata si de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), este solutia care se practica în toata lumea: Brazilia, Australia, Anglia, Franta, Italia, Canada, SUA si multe alte tari. Fara a intra in foarte multe amanunte, trebuie aratat ca diferente exista de la tara la tara, dar numai la dimensionare, la amplasare si la vidanjare, insa principiul de functionare este peste tot acelasi.
In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974, PE 2273. Este acelasi dupa care se executa fosele sau haznalele de beton si in prezent. Este proiectul unei fose septice cu minim doua compartimente, verificat in practica. Are însa doua inconveniente majore: pretul unei fose septice sau (haznale) din beton este de ordinul 2.200-3.900 Eur, pret pe care putine familii din zona rurala si-l pot permite. In plus aceasta fosa ocupa un spatiu important din curte si practic nu se mai poate demonta nici odata.
Foarte recent au aparut fosele septice, fosele ecologice, ministatiile de epurare sau statiile de epurare de mica capacitate, cu aviz de mediu pentru zonele rurale cat si urbane, care pot deservi 1-20 persoane, la un nivel de pret de 1.000-2.800 Eur, preturi care in unele cazuri includ, transport, montaj si garantie. Suprafata ocupata la sol este de aproximativ 3 mp. In plus pot fi montate si la subsolul unor cladiri sau, la montaj îngropat, deasupra se pot planta flori.
Prezentare generala:
Ministatia de epurare ecologica asigura lichefierea partiala a materiilor poluante concentrate in apele uzate, de asemenea asigura retinerea meteriilor solide si a deseurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace si o lichefiere a dejectiilor evacuate dintr-o gospodarie ce nu poate fi legata la o retea de canalizare, este indispensabila fazei de epurare a apelor. In unele cazuri, ea poate constitui o alternativa economica de asanare a retelelor de apa din zona.
Pentru antrenarea spre ministatie a deseurilor fecaloide si menajere este necesara o cantitate mare de apa. Apele care se emit din ministatia de epurare nu sunt totusi pure. Ministatia nu asigura decat o pretratare a acestora. Mai precis germenii patogeni nu sunt retinuti de ministatie decat in proportie de 85%. Insa practica a dovedit ca apele ce se emit de ministatie sunt mai pure decat cele existente în unele lacuri, mai ales in ce priveste numarul de particule in suspensie.
Constructia si intretinerea unei ministatii necesita o mana de lucru calificata si specializata.
Materiile solide se acumuleaza, în general, în primul compartiment unde sufera o fermentatie anaeroba bazica la fosele septice sau aeroba la statiile de epurare. Aceasta fermentatie antreneaza productia de oxid si bioxid de carbon, hidrogen sulfurat si metan. La suprafata bulele antreneaza particule de noroi care sfârsesc prin a forma o crusta. Pe fundul rezervorului se depun materiile solide. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire special creeate iar materiile solide se elimina prin vidanjare periodica.
Dupa primul compartiment, un al doilea primeste efluentii decantati sub forma unui fluid limpede. Cu toate acestea, apele rezultate din fosa septica nu trebuie sa fie considerate pure. Dupa un timp, care poate dura între 1,5 si 2,5 zile, lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc o filtrare mai profunda, se poate afirma chiar totala, datorita patului filtrant prin care trebuie sa treaca.
Fosele septice sunt concepute astfel ca sa asigure imobilitatea lichidului si în consecinta sa faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. Totul depinde de durata de retentie, de sistemul ales pentru intrarea si iesirea lichidului ca si de frecventa vidanjarii.
Grasimile, uleiurile si alte materii mai usoare decât apa plutesc la suprafata si constituie un strat de spuma susceptibil de a se transforma într-o crusta destul de dura. Lichidele se deplaseaza între aceasta crusta si depozitul de pe fund.
Materia organica, prezenta în noroiurile depuse si crusta de spuma, sunt descompuse de bacterii anaerobe, care le transforma în marea lor majoritate în apa si gaz.
Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinta de a se întari sub greutatea lichidului si materiilor solide care le acopera. Ce este sigur, volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimenteaza fosa. Bulele de gaz care se degaja provoaca o oarecare perturbatie a scurgerii naturale. Viteza procesului de digestie creste cu temperatura, cu un max pe la 250C.
Utilizarea sapunurilor ordinare în cantitati normale nu afecteaza procesul de digestie. De asemenea detergentii din categoria “ecologici” in proportie de 98% care în prezent tind a fi singurii de pe piata. In schimb, folosirea de dezinfectanti în cantitati mari, omoara bacteriile si inhiba procesele de digestie.
Lichidele din fosele septice sufera modificari biochimice, dar pâna la ora actuala, conform OMS, nu exista date certe asupra disparitiei microorganismelor patogene. Ba mai mult, studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arata ca desi 75-85% din ouale de ascaris dispar, efluentii mai contin destule oua viabile.
Concluzia este ca efluentii evacuati din fosele septice contin înca germeni patogeni si nu se recomanda folosirea lor pentru irigatii.
Extrapolând, situatia actuala din locuintele rurale si în destul de multe zone orasenesti lipsite de canalizare, din România, când dejectiile menajere se deverseaza sau se îngroapa în curtea locuintei este intolerabila. Prezenta documentatie nu-ti propune sa analizeze ce se întâmpla cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice, dupa ce acestea sunt preluate de cistene tip vidanje.
Conceptie.
O fosa septica sau o fosa ecologica trebuie sa asigure volumul necesar pentru retentia lichidelor si pentru stocarea noroiului si spumei. Acest volum depinde de numarul de utilizatori si de cantitatea apelor uzate deversate în fosa, aceasta din urma putând contine de la caz la caz, numai ape fecaloide sau si ape menajere. De asemenea volumul de stocare a noroiului si spumei depind de frecventa vidanjarilor, de temperatura ambianta si de mijloacele de spalat utilizate.
Principiile ce guverneaza conceptia unei fose septice sunt:
- Asigurarea unei durate de retentie suficiente ca apele uzate ce intra în fosa si poate sa-si depuna materialele solide si sa se stabilizeze.
- Asigurarea stabilitatii lichidului favorizeaza depunerea sau flotatia materialelor solide.
- Asigurarea unei ventilatii suficiente pentru gazele degajate.
Se admite ca intr-o zi de ore este o durata de retentie suficienta pentru noroiuri dar aceasta situatie se întâlneste atunci când exista un compost, înainte de vidanjare. Alt fel durata de retentie trebuie sa fie mai mare. In general normele de utilizare prevad o durata de retentie cuprinsa între 19 si 69 de ore. Teoretic, sedimentarea se amelioreaza cu prelungirea duratei de retentie, dar viteza de sedimentare este în general maxima pe parcursul primelor ore. Sedimentarea este serios perturbata de scurgerea apelor, fiind direct vizate forma si dimensiunile orificiilor de intrare si iesire ale fosei. Aceasta problema este mai importanta la fosele de mici capacitati decât la cele mari. Exista chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas, 1982) care autorizeaza o retentie mult mai scazuta pentru fosele mari, comunale decât pentru cele de mica capacitate.
Daca fosa septica primeste ape menajere si ape fecaloide, totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezinta în general o parte importanta din apa furnizata de reteaua de distributie sau de put. Când se cunoaste consumul de apa distribuita pe persoana, se poate estima ca apa evacuata reprezinta 80-89% din acest volum.
Uzual în Romania, zone urbane, consumul de apa este de 150-190 de litri pe zi si persoana iar în zonele rurale, unde se foloseste apa încalzita electric sau cu gaz (butelii), consumul de apa este estimat la 80-120 de litri pe zi si persoana.
In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice ecologice modulate proiectate, modelele FSV A si FSV B. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS si anume ca viteza de acumulare a noroiului si spumelor într-o fosa septica este de 25l/an si persoana pentru dejectii provenite de la bai si de 40 de litri pe an si persoana atunci când la acestea se adauga si apele menajere.
Odata determinata capacitatea foselor septice a trebuit determinata adâncimea lor si respectiv forma recipientilor. S-a avut în vedere sa se obtina o distributie uniforma a debitelor, fara zone moarte si fara scurtcircuitari.
S-a optat pentru varianta de fosa septica bicamerala, aceasta având o functionare mai eficienta. Acestea sunt dimensiuni minime si nu este nici un inconvenient ca fosa septica sa aibe dimensiuni mai mari, respectiv sa fie construita din 4 sau 6 module.
Exploatare.
Startul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice sau fose ecologice poate fi foarte lent. O idee buna este “activarea artificiala” cu anumiti bioactivatori. Se asigura prin acest procedeu prezenta microorganismelor necesare, respectiv startul rapid al procesului de separare si decantare.
Este recomandat a se proceda la inspectii regulate pentru verificarea momentului când trebuie avuta loc vidanjarea, pentru verificarea nivelului de lichid si pentru a verifica daca componentele de intrare si evacuare nu sunt colmatate sau infundate. O regula simpla este ca vidanjarea sa se faca atunci când depozitul de noroi ocupa între o treime si o jumatate din adâncimea totala.
Cel mai bun mod de a vidanja o fosa septica este prin utilizarea serviciilor unui specialist sau a unui vidanjor autorizat, care foloseste o cisterna tip vidanje capabila sa aspire continutul acelei fosei. Daca continutul de noroi de pe fund s-a întarit, se va actiona eliberarea acestuia cu un jet de apa sub presiune. Se va avea grija ca la procesul de vidanjare noroiul extras din fosa septica, sa nu fie raspândit în jur deoarece contine si materii fecaloide proaspete cu toate riscurile deimbolnavire si infectie ce decurg din aceasta problema.
In general vidanjarea trebuie asigurata cel putin la 36 de luni. Cel mai recomandat este de asemenea ca vidanjarea sa nu se faca in totalitate, si sa se mai pastreze în prima incapere aproximativ 9% din grosier, acesta urmând sa asigure dezvoltarea rapida a procesului de separare si decantare.
Constructie.
In principiu fosa septica se poate construi din beton, din fibra de sticla sau din polietilena (plastic). S-a optat pentru varianta polietilena, recipientii alesi respectând toate prescriptiile cu privire la adâncimea de lucru, latime si lungime, în plus având la partea inferioara si o mica doma. Recipientii se acopera cu capace în care s-au practicat gauri pentru aerisire naturala.
Apele uzate trebuie sa intre în fosa septica astfel încât sa perturbe cât mai putin curgerea în aceasta, sa deranjeze cât mai putin procesul de sedimentare. Este bine ca înaintea intrarii apelor în fosa septica, fosa ecologica, mistatie de epurare sau statie de epurare, acestea sa treaca printr-un camin de vizitare.
Iesirea apelor, rezultata din procesul de separare si decantare anaerob din fosa septica se face printr-un tub de diametru mai mic, decat cel al tevii de intrare, tot din PVC. S-a avut în vedere ca sa fie evacuate numai apele nu si stratul plutitor de spuma sau grasimi. Acest lucru s-a relizat printr-o piesa tot de PVC de receptie a apelor uzate. Optional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mica pompa submersibila electrica. Cu aceasta apele pot fi trimise la orice distanta fata de fosa, de asemenea pot fi ridicate la diferita înaltimi.
Recipientele alese, fiind doua sau sau, nu au necesitat pereti despartitori; este un avantaj, dar este obligatoriu ca ele sa fie montate în acelasi plan, astfel incat nivelul lichidului din ele sa poata fi controlat.
Procesele anaerobe din fosa produc printre altele si o cantitate relativa de hidrogen sulfurat si metan care trebuiesc evacuate natural. Nu este o problema de neglijat deoarece fara orificii de aerisire apar mirosuri suparatoare si în unele situatii pot apare chiar explozii in unele cazuri.
La racordarea si utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fara de care aceste echipamente nu vor functiona eficient:
- Apele pluviale nu se canalizeaza spre fosa septica, nici drenajele cladirilor existente.
- La fosa septica trebuie sa fie un acces usor pentru operatiunile de vidanjare.
- Montarea si instalarea fosei septice trebuie facuta sub supravegherea unei persoane autorizate, de specialitate. Pentru fosele modulate cu recipienti din polietilena, este necesar ca pe timpul montajului acestea sa fie umplute cu apa si numai apoi înglobate în sol. Aceasta operatiune va permite echilibrarea presiunilor si va proteja racordurile în caz de tasare a solului. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutura din jurul fosei.
- Este recomandat ca înaintea intrarii apelor menajere uzate în fosa septica, acestea sa-si “rupa presiunea” treacând printr-un camin de vizitare.
Metode de dimensionare.
La dimensionarea celor doua module de fose septice, FSV A si FSV B,s-au avut în vedere mai multe metode. In final a fost folosita metoda preconizata de Banca Mondiala, celelalte metode folosindu-se la verificarea dimensionarii. Simplist se ia de trei ori debitul zilnic de ape pe persoana. Se au în vedere volumul util, numarul total de persoane, timpul de retentie, (1zi). La sfarsit, cantitatea de grosier se estimeaza la 0,17-0,25 litri pe zi si persoana.
Cateva sfaturi practice:
La o fosa septica nu este necesara intretinerea. Deci nu trebuie sa desinfectanti (mai ales cu clor), nu solutii de soda caustica, nu este necesar nici sa folositi acceleratori de digestie si nu culturi bacteriene (acsestea sunt optionale). Si cel mai important: nu solutii saline de la procesul tehnologic reziltat din instalatia de dedurizare.
Vidanjarea se face la 14-18 luni. Dupa vidanjare fosele septice nu se spala si nu se desinfecteaza cu diverse substante, dar trebuie umpluta urgent cu apa. Semnele care indica necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante, eventual prezenta unor materii solide în tubul de drenaj sau scurgerea greoaie a apei din canalizare. Este bine sa chemati sa sa sunati un specialist in acest domeniu.
- Recipientele se recomanda a se schimba dupa 15 ani desi durata lor de viata normala a lor este de 20 ani si materialul lor are o durata de viata de 200 de ani.
- Deasupra capacelor din lemn se poate pune un strat de pamant de max 0,30m grosime. Nu se recomanda circulatia peste fose cu autoturisme.
- In apropierea fosei septice se poate planta un arbore, pom si va garantam ca-i va merge foarte bine, si va creste foarte eficient.
Legalitate:
Ministatia de epurare nu se monteaza oriunde si oricum. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism, respectiv autorizatie de construire. Acestea nu se pot obtine decat daca modelul de ministatie de epurare are un certificat de comformitate, agreement de mediu sau ICIM.
